Articole recente
Imagine ecografie cu contrast (CEUS – “contrast enhanced ultrasonography”) Ecografia cu agenți de contrast i.v. 
Este o procedură ecografică foarte modernă, evoluată, adresată cazurilor în care trebuiesc obținute informații foarte exacte asupra circulației din anumite organe sau regiuni patologice. CEUS ofera vizualizare mai buna a structurilor anatomice comparativ cu imaginea ecografica clasica. Constă din injectarea unei cantități foarte mici de substanță de contrast într – o venă periferică, de regulă vena cubitală. Cantitatea de substanță de contrast este de cca. 100 mai mică decât în cazul altor proceduri imagistice (CT sau RMN) ceea ce constituie un mare avantaj și confort pentru pacient. In plus, se păstrează caracterul neinvaziv al investigației aceasta fiind de fapt o caracteristică a ecografiei în ansamblul său. Substanta de contrast pune in evidenta arterele si venele si realizeaza, astfel, o harta a vaselor mari si mici din structura tesuturilor normale si patologice. Agentii de contrast folosiți în ecografie se comporta ca trasori vasculari care permit depasirea limitelor imagistice ale ultrasonografiei convenționale sau Doppler în ceea ce priveste studiul. De subliniat că trasorii folosiți la CEUS permit evidentierea microvascularizatiei parenchimatoase si circulatia in vasele mari, in functie de indicatiile clinice. Astfel se descriu si se studiaza modelele de comportament vascular in diverse faze vasculare, similar cu studiile efectuate la tomografie computerizata cu substanta de contrast, sau RMN cu substanta de contrast. Ce aduce nou ecografia cu substanta de contrast? Natura solutiei injectate intravenos este unică in cadrul metodelor imagistice, aceasta fiind compusa din microbule de gaz stabilizate de un film de fosfolipide. Dimensiunile microbulelor variaza intre 1-10 µm, fiind prea mari pentru a parasi vasele de sange, dar suficient de mici pentru a se insera in cele mai mici vase (denumite capilare) din organism si a le pune în evidență. Aceste microbule intră în rezonanță atunci când sub expuse la un fascicul de ultrasunete cu putere acustică redusă generand o serie de semnale (ecouri armonice) care, compuse, formeaza un semnal final convertit in spot luminos, extrem de clar pe ecranul ecografului.
 Un program special aflat în stuctura echipamentului permite evidențierea acestor microbule. Se realizeaza astfel o harta imagistica a regiunii anatomice investigate, bazata exclusiv pe semnalul provenit din vase. Avantajele ecografiei cu substanta de contrast: • Substanta de contrast, este inerta chimic si nu părăsește patul vascular; nu este 
alergena; poate fi administrată de multe ori în timpul aceleași ședințe de examinare; poate fi administrată la pacienti ce nu suportă substantele de contrast iodate folosite in CT/ RMN. • Substanta de contrast este un gaz care se elimina pe cale respiratorie (prin plămâni); 
poate să fie administrată la pacienți cu suferințe renale, acolo unde substantele de contrast clasice sunt contraindicate. • Substanța de contrast este foarte bine toleartă de organism. Fata de produsele 
utilizate pentru investigatiile radiologice (CT cu contrast, histerosalpingografie, urografie, fistulografie, etc. ) reactiile severe de hipersensibilitate sunt mult mai puține, fiind comparabile cu cele produse de agenții de contrast RMN. Astfel, au fost raportate doar 0,001 % de reactii alergice severe in utilizarile abdominale. 
• De subliniat că CEUS nu elimina utilizarea altor metode imagistice dar poate adesea să le substituie. Fiind mai ieftină, neiradiantă și foarte bine tolerată se poate adesea începe investigarea pacientului (în cazuri bine stabilite!) cu CEUS. Care sunt principalele indicații ale ecografiei cu contrast? Explorarea CEUS este indicată în primul rând în detectarea tumorilor și în caracterizarea acestora. Permite discriminarea tumorilor hepatice benigne și maligne. Ușurează diagnosticul de abces hepatic (de ex. la pacienți cu stări septice). Ajută ca caracterizarea naturii diferitelor tumori și blocuri limfoganglionare. Este utilă pentru aprecierea eficienței tratamentului. Are valoare mare în detectarea rupturilor posttraumatice ale organelor (splina, ficat, rinichi etc.). Este utilă în evaluarea neoplaziile ovariene și uterine. Este foarte precisă în aprecierea eficienței terapiei emboligene (de ex. La ficat pentru tumori; la uter pentru fibroame).
In colita ulcerativa , inflamatia este prezenta exclusiv la nivelul colonului (intestin gros). In timpul perioadei de activitate a bolii, capacitatea colonului de a absorbi apa este redusa sever si astfel este agravata diareea. Pentru ca in cazul colitei ulcerative este afectat numai colonul de procesul inflamator, deficientele nutritionale si simptomele asociate sunt mai putin frecvente fata de boala Crohn. Spre deosebire de boala Crohn inflamatia este limitata la stratul mucos al peretelui intestinal. Un simptom specific este diareea cu sange si mucus.
Boala Crohn si colita ulcerativa reprezinta o provocare atat pentru medic cat si pentru pacient in privinta alegerii dietei. Simptome tipice, cum ar fi disconfort abdominal, scaune neregulate, diaree, greata si scaderea in greutate, sunt frecvent atribuite unor factori legati de dieta pentru ca sunt asociate cu momentul alimentatiei. Astfel , pacientii si familiile lor devin nesiguri in privinta alimentelor si bauturilor ce pot fi consumate pentru a evita si ameliora simptomele si a preveni deficientele nutritionale. O dieta saraca in elemente nutritive are un efect nefavorabil asupra evolutiei bolii. Consilierea privind dieta poate aduce imbunatatiri in calitatea vietii pacientilor cu boala Crohn si colita ulcerativa. Ipoteza ca exista o dieta general valabila pacientilor cu aceasta patologie este insa incorecta. Pentru a fi eficienta, modificarile dietei trebuie sa fie centrate pe necesitatile individuale ale pacientilor. In aceasta lumina, cateva intrebari importante trebuie sa isi gaseasca raspuns inainte de inceperea terapiei: Ce boala inflamatorie are pacientul: boala Crohn sau colita ulcerativa? In ce stadiu se afla boala (perioada de activitate sau remisie)? Ce segmente ale tubului digestiv sunt afectate? Cat de afectata este digestia? Ce tratament are pacientul? Ce intolerante alimentare are pacientul? Sunt prezente complicatii? Astfel, fiecare pacient necesita un plan nutritional individualizat. Si, pe masura ce necesarul nutritional evolueaza ca raspuns la boala, planul nutritional va fi revizuit. Scopurile terapiei nutritionale sunt corectarea problemelor provocate de deficiente nutritionale si prevenirea simptomatologiei specifice bolii.
In aceasta perioada a anului pacientii sufera frecvent acutizari ale bolilor hepatice cronice datorita exceselor de alcool sau alimentare. In cadrul Centrului Medical Valahia puteti obtine tratament specific protector hepatic. Timp de 10 zile puteti sa beneficiati de tratament perfuzabil zilnic pentru normalizarea si preventia acutizarilor hepatopatiilor.
Dr George Stancu Medic Primar Medicină internă , Specialist Gastroenterologie, Atestat în Endoscopie digestivă Centrul Medical Valahia Ploiești Capsula endoscopică este una dintre cele mai noi şi moderne metode de investigare a tubului digestiv. În prezent, cele mai utilizate videocapsule sunt PillCam și CapsoVision. Aceste dispozitive permit obținerea de imagini de înaltă rezoluție din interiorul tubului digestiv ( esofag, stomac, intestin subțire și colon). Videocapsula este dotată cu camere video cu rezoluție HD. -PillCam este dotată cu 1-2 camere polare iar CapsoVision cu 4 camere circumferenţiale - ce înregistrează imagini din tractul digestiv, surse LED de iluminare și o sursă de curent electric (baterie). Camerele sunt înglobate într-o capsulă transparentă din material plastic de dimensiunea unui comprimat de vitamine (cu diametru de aproximativ 25-30 mm și greutate de 3-4 grame), care este înghițită cu apă, ca orice alt medicament. După înghițire, parcurge faringele, esofagul și ajunge în stomac în câteva minute, prin întregul intestin subțire în aproximativ 4-5 ore, și în final în colon fiind apoi eliminată prin scaun. În timp ce capsula circulă prin tubul digestiv, camera înregistrează sute de mii de imagini (2-4 imagini pe secundă) care sunt mai apoi transmise unor senzori lipiți pe abdomenul pacientului, conectați la un aparat de stocare a acestor imagini pe care pacientul îl poartă asupra sa, legat cu o curea în jurul taliei in cazul PillCam sau sunt stocate on-board în cazul capsulei CapsoVision și descărcate după eliminare. Videocapsula filmează conținutul esofagului, stomacului, intestinului subțire şi colonului, pe o durată de 8-18 ore (cât este durata de funcționare a bateriei). După ce înregistrarea de imagini s-a încheiat, imaginile stocate sunt preluate cu ajutorul unui soft specializat pe un computer, abia după aceea începând de fapt contribuția cea mai importantă a medicului specialist – de analizare și interpretare al celor peste 8 ore de înregistrare. Un studiu comparativ al performanțelor celor două tipuri de videocapsulă a arătat superioritatea capsulei cu vedere laterală (CapsoVision) față de modelele cu vedere frontală (PillCAm). Când apelăm la explorarea endoscopică cu video capsulă? Societatea Europeană de Endoscopie Digestivă (ESGE) a elaborat un protocol pentru indicațiile utilizării video capsulei. Recomandări principale: 1 ESGE recomandă video capsula pentru intestin subțire ca investigație de primă intenție în cazul pacienților cu sângerare gastrointestinală ocultă (strong recommendation, moderate quality evidence). 2 Pentru pacienţii cu sângerare gastrointestinală vizibilă dar cu localizare obscură, ESGE recomandă efectuarea investigației cu capsulă cât mai repede posibil după episodul de sângerare, optim în 14 zile, pentru a maximiza rata de succes în localizarea leziunii (strong recommendation, moderate quality evidence). 3 ESGE nu recomandă efectuarea de rutină a unei a doua endoscopii digestive superioare ( second-look endoscopy ) înaintea administrării capsulei endoscopice; cu toate acestea decizia de a efectua o endoscopie digestivă superioară de control în cazul pacienților cu sângerare obscură sau anemie feriprivă trebuie luată după evaluarea fiecărui caz în parte (strong recommendation, lowquality evidence). 4 În cazul pacienților cu leziuni evidențiate de video capsulă, ESGE recomandă efectuarea unei enteroscopii pentru confirmare sau tratament al leziunilor identificate (strong recommendation, high quality evidence). 5 ESGE recomandă ileo-colonoscopia ca primă metodă de investigare a pacienților cu suspiciune de Boală Crohn (strong recommendation, high quality evidence). În cazul pacienților cu suspiciune de boală Crohn şi fără leziuni evidențiate prin ileo-colonoscopie, ESGE recomandă explorarea cu video capsulă endoscopică ca şi investigație inițială pentru explorarea intestinului subțire , în absența simptomelor de ocluzie sau stenoză cunoscută (strong recommendation, moderate quality evidence).ESGE nu recomandă efectuarea de rutină a