Categorii de articole
Dr George Stancu

Author: Dr George Stancu

Pe parcursul evolutiei bolii, un mare numar de pacienti cu boli inflamatorii intestinale experimenteaza ori malnutritie generalizata ori deficiente ale anumitor nutrienti. Multi pacienti cu BII, in special cei cu boala Crohn, sunt subponderali si/sau sufera de anemie. Subponderabilitatea si malnutritia sunt asociate oricum cu riscul de declansare a unei faze de activitate a bolii si ar trebui facute toate demersurile pentru a le preveni. Este necesara atentie pentru mentinerea unei diete echilibrate si cand este necesar chiar terapie nutritionala. Malnutritia si deficienta unor nutrienti pot apare din cauze unor multiple cauze: -reducerea aportului alimentar, -scaderea absortiei unor nutrienti in intestinul subtire (malabsortie) secundar unor tulburari functionale, -accelerarea tranzitului intestinal -interactiuni intre agenti farmaceutici si nutrienti, -cresterea nevoilor nutritionale in faze de activitate. REDUCEREA APORTULUI ALIMENTAR este frecvent o cauza de deficiente nutritionale. Pacientii refuza alimentatia pentru a nu provoca exacerbarea simptomelor cum ar fi colici ce sunt asociate cu alimentatia. Aceste dureri colicative apar in special in randul pacientilor cu afectarea ileonului terminal. O alta cauza poate fi intoleranta alimentara, cum ar fi intoleranta la lactoza, ce apar in perioadele de inflamatie. Astfel se poate ajunge din nou in situatia unei diete sarace in optiuni. Un alt factor ce trebuie luat in considerare este scaderea capacitatii intestinului de a absorbi nutrienti si microelemente. In plus , in timpul fazei inflamatorii, se pot pierde proteine prin peretele intestinal inflamat ce induce deficienta unor proteine in sange cum ar fi albumina si imunoglobuline. Consecinta deficitului de albumina este aparitia edemelor. Pierderea de sange in faza acuta poate induce anemie si saracirea depozitelor de fier. Pacientii cu diaree persistenta sunt la risc pentru pierderea excesiva de potasiu, magneziu si zinc. Pacientii cu steatoree pot pierde si vitaminele liposolubile ( A,D, E SI K) SI B12. Pacientii cu fistule pot pierde zinc si magneziu. Medicatia utilizata in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale pot agrava deficientele individuale. De exemplu cortizonul poate induce deficit de calciu si magneziu si reduce masa musculara. Sulfasalazina reduce absortia folatului. Terapia cu antibiotice poate scade nivelul vitaminei k.
Pacientii intreaba deseori daca factori individuali legati de stilul alimentar pot fi responsabili de declansarea bolii inflamatorii intestinale. Suspiciunea unei corelatii este suportata de cresterea incidentei acestei boli incepand cu 1950 in tarile vestice industrializate. Factori alimentari suspectati de crestere a incidentei bolilor inflamatorii intestinale cum ar fi grasimi procesate chimic (acizi grasi trans), consumul redus de fibre alimentare, reactii alergice la drojdii, inlocuirea laptelui uman din dieta copiilor si expunerea la MYCOBACTERIUM AVIUM din laptele de vaca pasteurizat inadecvat au fost discutati inca din perioada celui de-al 2-lea Razboi mondial. Cercetarile recente se concentreaza asupra alimentelor ce contin sulf sau aditivilor alimentari sulfurati ca si declansatori ai colitei ulcerative. Alimentatia la san a copiilor s-a dovedit a fi protectiva impotriva bolilor inflamatorii intestinale.
In colita ulcerativa , inflamatia este prezenta exclusiv la nivelul colonului (intestin gros). In timpul perioadei de activitate a bolii, capacitatea colonului de a absorbi apa este redusa sever si astfel este agravata diareea. Pentru ca in cazul colitei ulcerative este afectat numai colonul de procesul inflamator, deficientele nutritionale si simptomele asociate sunt mai putin frecvente fata de boala Crohn. Spre deosebire de boala Crohn inflamatia este limitata la stratul mucos al peretelui intestinal. Un simptom specific este diareea cu sange si mucus.
Boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv de la gura si pana la anus. Cea mai frecventa localizare este la nivelul segmentelor terminale ale intestinului subtire ( ileonul terminal) si la nivelul primei parti a colonului. Inflamatia din boala Crohn afecteaza toate straturile peretelui intestinal. Cand este afectat intestinul subtire poate apare o absortie inadecvata a nutrientilor.In consecinta apare scaderea in greutate si deficiente individuale ale unor nutrienti. Pacientii, in special cei ce au suferit rezectii ale ileonului terminal, ar putea necesita administrarea prin injectii/perfuzii pentru tot restul vietii de vitamina b12. Administrarea se face la intervale de 2-3 luni. Daca deficitul persista pacientii vor dezvolta anemie pernicioasa - o scadere a numarului de hematii.
Boala Crohn si colita ulcerativa reprezinta o provocare atat pentru medic cat si pentru pacient in privinta alegerii dietei. Simptome tipice, cum ar fi disconfort abdominal, scaune neregulate, diaree, greata si scaderea in greutate, sunt frecvent atribuite unor factori legati de dieta pentru ca sunt asociate cu momentul alimentatiei. Astfel , pacientii si familiile lor devin nesiguri in privinta alimentelor si bauturilor ce pot fi consumate pentru a evita si ameliora simptomele si a preveni deficientele nutritionale. O dieta saraca in elemente nutritive are un efect nefavorabil asupra evolutiei bolii. Consilierea privind dieta poate aduce imbunatatiri in calitatea vietii pacientilor cu boala Crohn si colita ulcerativa. Ipoteza ca exista o dieta general valabila pacientilor cu aceasta patologie este insa incorecta. Pentru a fi eficienta, modificarile dietei trebuie sa fie centrate pe necesitatile individuale ale pacientilor. In aceasta lumina, cateva intrebari importante trebuie sa isi gaseasca raspuns inainte de inceperea terapiei: Ce boala inflamatorie are pacientul: boala Crohn sau colita ulcerativa? In ce stadiu se afla boala (perioada de activitate sau remisie)? Ce segmente ale tubului digestiv sunt afectate? Cat de afectata este digestia? Ce tratament are pacientul? Ce intolerante alimentare are pacientul? Sunt prezente complicatii? Astfel, fiecare pacient necesita un plan nutritional individualizat. Si, pe masura ce necesarul nutritional evolueaza ca raspuns la boala, planul nutritional va fi revizuit. Scopurile terapiei nutritionale sunt corectarea problemelor provocate de deficiente nutritionale si prevenirea simptomatologiei specifice bolii.
Luna Mai a anului 2017 a adus pacientilor romani posibilitatea tratamentului compensat al hepatitei cronice cu virusului C. Pacientii cu hepatite cronice cu virusul hepatic C pot beneficia de cel mai modern tratament - tratamentul fara interferon cu medicamente antivirale cu actiune directa. Medicamentele antivirale cu acţiune directă (Daklinza, Exviera, Harvoni, Olysio, Sovaldi şi Viekirax) sunt medicamente cu un rol important în tratamentul hepatitei C cronice şi pot fi utilizate în scheme terapeutice fără interferoni, aceştia din urmă fiind mai greu de tolerat. Noul tratament implica administrarea per os a acestor medicamente sub forma farmaceutica de comprimate timp de 12 saptamani , dimineata si seara. Eficacitatea este estimata la peste 90% .

 

Am fost diagnosticat cu hepatita cronica sau ciroza hepatica cu virus C! Ce trebuie sa fac?

 

Primul pas necesita evaluarea stadiului bolii de catre medicul dumneavoastra curant sau de un medic gastroenterolog prescriptor dintr-un centru universitar. Casa Nationala de Sanatate suporta tratamentul cu antivirale cu actiune directa asupra virusului hepatic C insa au fost elaborate criterii de includere in tratament conform protocolului national.

 

Daca istoricul dumneavoastra medical indica o forma avansata de hepatita sau ciroza cu virus hepatic C sunteti eligibil. Pasul urmator implica consultatii, investigatii imagistice si endoscopice si analize de laborator. Toate aceste investigatii sunt necesare evaluarii cat mai exacte a stadiului de fibroza hepatica si a prezentei comorbiditatilor. Daca rezultatul acestor investigatii se incadreaza in cerintele protocolului sunteti eligibil pentru determinarea viremei si a Fibromax. Viremia prezenta ( indiferent de valoare) si o valoare F3-F4 a testului fibromax va asigura initierea tratamentului.

 

Prescrierea retetei se face lunar (timp de 3 luni) de catre medicul gastroenterolog dintr-un centru universitar . Sunteti obligat sa va prezentati in acest interval si dupa incheierea tratamentului la evaluari periodice pentru verificarea eficacitatii tratamentului.

 

Pentru informatii suplimentare va puteti programa in cadrul Centrului Medical Valahia - Consult Gastroenterologie - Dr George Stancu
02
كانون2
Acronimul D.A.S.H. simbolizeaza
In aceasta perioada a anului pacientii sufera frecvent acutizari ale bolilor hepatice cronice datorita exceselor de alcool sau alimentare. In cadrul Centrului Medical Valahia puteti obtine tratament specific protector hepatic. Timp de 10 zile puteti sa beneficiati de tratament perfuzabil zilnic pentru normalizarea si preventia acutizarilor hepatopatiilor.
Dr George Stancu Medic Primar Medicină internă , Specialist Gastroenterologie, Atestat în Endoscopie digestivă Centrul Medical Valahia Ploiești Capsula endoscopică este una dintre cele mai noi şi moderne metode de investigare a tubului digestiv. În prezent, cele mai utilizate videocapsule sunt PillCam și CapsoVision. Aceste dispozitive permit obținerea de imagini de înaltă rezoluție din interiorul tubului digestiv ( esofag, stomac, intestin subțire și colon). Videocapsula este dotată cu camere video cu rezoluție HD. -PillCam este dotată cu 1-2 camere polare iar CapsoVision cu 4 camere circumferenţiale - ce înregistrează imagini din tractul digestiv, surse LED de iluminare și o sursă de curent electric (baterie). Camerele sunt înglobate într-o capsulă transparentă din material plastic de dimensiunea unui comprimat de vitamine (cu diametru de aproximativ 25-30 mm și greutate de 3-4 grame), care este înghițită cu apă, ca orice alt medicament. După înghițire, parcurge faringele, esofagul și ajunge în stomac în câteva minute, prin întregul intestin subțire în aproximativ 4-5 ore, și în final în colon fiind apoi eliminată prin scaun. În timp ce capsula circulă prin tubul digestiv, camera înregistrează sute de mii de imagini (2-4 imagini pe secundă) care sunt mai apoi transmise unor senzori lipiți pe abdomenul pacientului, conectați la un aparat de stocare a acestor imagini pe care pacientul îl poartă asupra sa, legat cu o curea în jurul taliei in cazul PillCam sau sunt stocate on-board în cazul capsulei CapsoVision și descărcate după eliminare. Videocapsula filmează conținutul esofagului, stomacului, intestinului subțire şi colonului, pe o durată de 8-18 ore (cât este durata de funcționare a bateriei). După ce înregistrarea de imagini s-a încheiat, imaginile stocate sunt preluate cu ajutorul unui soft specializat pe un computer, abia după aceea începând de fapt contribuția cea mai importantă a medicului specialist – de analizare și interpretare al celor peste 8 ore de înregistrare. Un studiu comparativ al performanțelor celor două tipuri de videocapsulă a arătat superioritatea capsulei cu vedere laterală (CapsoVision) față de modelele cu vedere frontală (PillCAm). Când apelăm la explorarea endoscopică cu video capsulă? Societatea Europeană de Endoscopie Digestivă (ESGE) a elaborat un protocol pentru indicațiile utilizării video capsulei. Recomandări principale: 1 ESGE recomandă video capsula pentru intestin subțire ca investigație de primă intenție în cazul pacienților cu sângerare gastrointestinală ocultă (strong recommendation, moderate quality evidence). 2 Pentru pacienţii cu sângerare gastrointestinală vizibilă dar cu localizare obscură, ESGE recomandă efectuarea investigației cu capsulă cât mai repede posibil după episodul de sângerare, optim în 14 zile, pentru a maximiza rata de succes în localizarea leziunii (strong recommendation, moderate quality evidence). 3 ESGE nu recomandă efectuarea de rutină a unei a doua endoscopii digestive superioare ( second-look endoscopy ) înaintea administrării capsulei endoscopice; cu toate acestea decizia de a efectua o endoscopie digestivă superioară de control în cazul pacienților cu sângerare obscură sau anemie feriprivă trebuie luată după evaluarea fiecărui caz în parte (strong recommendation, lowquality evidence). 4 În cazul pacienților cu leziuni evidențiate de video capsulă, ESGE recomandă efectuarea unei enteroscopii pentru confirmare sau tratament al leziunilor identificate (strong recommendation, high quality evidence). 5 ESGE recomandă ileo-colonoscopia ca primă metodă de investigare a pacienților cu suspiciune de Boală Crohn (strong recommendation, high quality evidence). În cazul pacienților cu suspiciune de boală Crohn şi fără leziuni evidențiate prin ileo-colonoscopie, ESGE recomandă explorarea cu video capsulă endoscopică ca şi investigație inițială pentru explorarea intestinului subțire , în absența simptomelor de ocluzie sau stenoză cunoscută (strong recommendation, moderate quality evidence).ESGE nu recomandă efectuarea de rutină a